E lē mafai ona maua se ata tonu i lenei Līpoti o le tulaga o sāuāga i totonu o ‘āiga i Sāmoa pe ana leai le loto tetele o i latou na a’afia i sāuāga, na fa’asoa mai i mea na tutupu iā i latou i taimi o avanoa fa’alaua’itele ma le fofogaina o mau e le’i fa’alaua’iteleina, fa’apea folasaga tusitusia mai nofoaga lata mai ma nofoaga e mamao. E fa’ailoaina fo’i la matou fa’afetai iā i latou na tūla’i mai ma fa’asoa mai i sāuāga na o latou fa’atinoina i tagata e pele iā i latou, ma lo latou naunau’tai ia faia se suiga mo o latou fānau, o o latou afafine ma atali’i. E lē gata i lea, e momoli atu le fa’afetai mo le lagolago e ala i fesoasoani i tomai ma tupe na ofoina mai e pā’aga nei: Asia Pacific Forum of National Human Rights Institutions, Auckland University of Technology, Bluesky Samoa, The Commonwealth Secretariat, Digicel Samoa, le Mālō o Sāmoa, United Nations Development Programme, United Nations Population Fund and UN Women. Fa’afetai tele, ma e tāua tele iā i matou lo outou naunauta’i i le lagolagoina ma le puipuiga o aiā tatau a tagata soifua uma, ‘aemaise tinā ma tama’ita’i, teine ma fa’apea teineiti ma tamaiti uma o Sāmoa. E tāua fo’i le fa’ailoa o le agaga o le fa’afetai i Matāgaluega ‘ese’ese a le Mālō, Fa’alāpotopotoga Tūma’oti, pā’aga tau ātīna’e, faiā’oga o iunivesitē ma a’oa’oga maualuga, loia, faufautua, tagata tomai fa’apitoa tau soifua mālōlōina, isi tagata tomai fa’apitoa, autalavou, lotu ‘ese’ese, matai ma ‘auala o fa’asalalauga, mo le fesoasoani, le sao, ma le ‘auai i avanoa fa’alaua’itele e fa’aleo ai manatu, feiloa’iga e le’i fa’alaua’iteleina, ma folasaga tusitusia a o fa’agāsolo le Sā’ili’iliga. Fa’afetai mo le lagolago i le tu’uina mai o fa’amatalaga ina ua talosagaina e le Sā’ili’iliga. Fa’afetai tele iā i latou uma na ‘auai i fa’atalatalanoaga fa’alaua’itele i totonu o nu’u ma afio’aga e fa’aleo ai manatu ma fefa’asoaa’iga i nu’u ma afio’aga. Ua fa’aavanoaina lava o outou taimi e ‘auai ma tu’uina mai manatu aogā ma lagona i mea na tutupu, na fesoasoani ai i le Sā’ili’iliga. E fia momoli atu fo’i la’u fa’afetai tele i Komesina o le Sā’ili’iliga i le galulue punoua’i i vaiaso e tele e talia fa’amatalaga ma tu’u fa’atasi lenei Līpoti. Iā i latou uma na ofoina mai o latou taimi e fesoasoani ai i le ‘aufaigaluega ma le Ofisa i ‘auala ‘ese’ese ina ia mafai ona taunu’u manuia lenei galuega tāua – Faafetai lava! Ia sasa’a mai fa’amanuiaga a le Ali’i iā te outou. E mulia’i se fa’afetai lē ‘a’u mo Mr. Ashley Bowe i le tu’ufa’atasiga o le Līpoti, ma Lufilufi Taule’alo mo le fa’aliliuina.

Выберите целевой абзац3