Prefásiu
Iha tinan hirak ikus ne’e-nia laran, iha tratadu direitus umanus internasionál barak mak hetan
estabelese ona hodi proteje direitus sivíl, polítiku, ekonómiku, sosiál no kulturál feto no fetooan sira-nian. Maske susesu hirak ne’e ne’ebé iha ona, progresu ne’e la’o hela neineik los
atu transforma direitu hirak ne’e ba realidade ba ema maioria barak.
Iha Ázia-Pasífiku no iha mundu tomak, feto no feto-oan sira sai risku partikulár husi violénsia
bazeia-ba-jéneru no asédiu. Feto barak mós esperiensia/hasoru diskriminasaun iha empregu
no asesu deziguál (la-hanesan) ba servisu saúde, edukasaun no sistema judisiáriu.
Iha nasaun oioin, lei sira propriedade no eransa nian, no mós polítika sira governu nian, bele
hametin liután pobreza iha feto no feto-oan sira-nia nia leet no, ninia rezultadu, maka sira sai
dependente ba mane sira. Mudansa prazu-naruk mós sai difisil liután enkuantu feto sira iha
rejiaun hetan reprezentasaun menus liu iha nivel foti desizaun polítika nian.
Hasa’e-hadi’a feto no feto-oan sira-nia direitus umanus la’ós buat ida ne’ebé sei akontese
tuir nia hakarak rasik. Ka mós la’ós abordajen ‘negósiu ida-ne’ebé la’o hanesan baibain’
ne’ebé sei fó progresu jenuinu ruma ba igualdade jéneru.
Tanba ne’e mak importante atu instituisaun nasionál sira direitus umanus nian (INDU) hala’o
papél ida importante tebetebes hodi lidera mudansa lejizlativa, polítika no relasiona ho
atitude.
Iha tinan-2012, INDU sira iha mundu tomak apoia tiha ona Deklarasaun no Programa Asaun
Amman. Iha tinan ida-ne’e rasik, membru sira APF nian mós aprova AFP nia Planu Asaun
kona-ba Feto no Feto-oan sira-nia Direitus Umanus. Dokumentu rua nee hahú hala’o asaun
konkreta sira-ne’ebé INDU sira bele foti hodi promove igualdade jéneru ne’ebé dezafia
diskriminasaun, violénsia no violasaun sira seluk hasoru feto no feto-oan sira-nia direitus
umanus.
Manuál ida-ne’e nia objetivu mak atu apoia INDU sira bainhira sira hala’o hela serbisu
importante ida ne’e. Manuál ne’e fó informasaun prátika kona-ba oinsá INDU sira bele uza
sira-nia funsaun monitorizasaun, investigasaun, konsultivu, halo relatóriu no edukasionál atu
responde violasaun sira hasoru direitus umanus no promove igualdade jéneru. Ezemplu
lubuk ida husi “prátika-di’ak”’ hosi APF nia instituisaun membru sira sei inklui iha manuál ne’e
nia laran.
Aleinde ne’e, INDU sira tenke hatudu kompromisu ba feto no feto-oan sira-nia direitus
umanus hanesan mós sira hala’o sira-nia serbisu rasik. Nune’e, Manuál ne’e trasa pasu
lubuk ida ne’ebé INDU sira bele foti hodi “armoniza” igualdade jéneru no feto no feto-oan
sira-nia direitus umanus iha sira-nia atividade no operasaun tomak oioin.
Ho INDU sira kadavés mais foka ba importánsia krítiku atu promove no proteje feto no fetooan sira-nia direitus umanus, APF sei uza Manuál ida-ne’e iha kursu aprendizajen-mistura
foun ida atu fornese ba pesoál prinsipál no lider sira iha INDU sira-nia laran ho abilidade no
koñesimentu atu hala’o serbisu importante ida-ne’e.
Ha’u fiar Manuál ida-ne’e sei sai rekursu ho folin-boot ida ba INDU sira iha rejiaun ÁziaPasífiku no parte seluk iha mundu.
Promove no Proteje Feto no Feto-oan sira-nia Direitus Umanus: Manuál ba Instituisaun Nasionál sira Direitus Umanus nian
7