Konvensaun ne’e, iha Komité CEDAW nia liafuan, mak “parte husi enkuadramentu jurídiku direitus umanus internasionál komprensivu ida ne’ebé hetan orienta hodi asegura ema hotu atu goza direitus umanus hotu-hotu no atu halakon diskriminasaun ho forma hotu-hotu hasoru feto sira ho baze ba seksu no jéneru”.39 CEDAW mosu mai hosi komprensaun ida katak meiu adisionál sira hodi proteje feto sira-nia direitus umanus sai nesesáriu tanba faktu simples husi sira-nia “umanidade” durante ne’e la sufisiente atu garante ba feto sira protesaun ba sira-nia direitus umanus. CEDAW nia preámbulu sai klaru tebetebes kona-ba asuntu/pontu ida-ne’e. Preámbulu ne’e esplika katak, maske iha instrumentu sira seluk, feto sira seidauk iha direitus ne’ebé hanesan ho mane sira no katak diskriminasaun hasoru feto sira kontinua eziste iha sosiedade hotu-hotu. Definisaun husi diskriminasaun ne’ebé aprezenta iha CEDAW sai krítiku hodi estabelese klareza no akordu haleu feto sira-nia direitus umanus. Ho foka efeitu no mós objetivu, definisaun mós afirma proibisaun klara hasoru diskriminasaun bazeia-ba-jéneru. Hanesan Komité CEDAW nota ona: ... tratamentu idéntiku ka neutrál ba feto no mane sira bele konstitui diskriminasaun hasoru feto sira karik tratamentu ne’e kauza ka iha ona efeitu ba negasaun husi feto sira atu ezerse direitu ida tanba laiha rekoñesimentu ba dezvantajen no dezigualdade bazeia40 ba-jéneru ne’ebé antes iha ona ne’ebé feto sira hasoru. Diskriminasaun hasoru feto sira, mak: Kualkér distinsaun, eskluzaun ka restrisaun ne’ebé ema halo ho baze ba seksu ne’ebé ninia efeitu ka intensaun atu halo aat ka anula rekoñesimentu, gozu ka ezersísiu husi feto sira, sei tau atensaun ba sira-nia estadu sivíl, ho baze ba igualdade entre mane no feto sira, direitus umanus no liberdade fundamentál sira iha área polítika, ekonómika, sosiál, kulturál, sivíl ka kualkér área seluk.41 CEDAW konsiste husi deklarasaun introdutória ida (ka “preámbulu”) no artigu hamutuk 30. Lee hamutuk, artigu ida to’o lima no artigu 24 estabelese enkuadramentu jerál hodi interpreta artigu substantivu sira iha Konvensaun. Artigu sira-ne’e mós dezeña prinsípiu xave sira ne’ebé sai fundamentu ba CEDAW no ajuda orienta implementasaun husi artigu substantivu sira (maske ida-ne’e la’ós distinsaun ida klaru). Aleinde define saida mak konstitui diskriminasaun hasoru feto sira, CEDAW estabelese ajenda ida ba asaun nasionál hodi promove direitus umanus báziku, domina barreira sira diskriminasaun nian hasoru feto no feto-oan sira no alkansa progresu ba iha igualdade jéneru. CEDAW la espesifika ho detalle oinsá atu alkansa meta (objetivu) sira-ne’e. Konserteza, nia rekoñese atu nasaun individuál sira hetan koloka ho di’ak liu atu determina oinsá sira sei reforma sira-nia lei no polítika sira hodi hakotu diskriminasaun hasoru feto sira no promove igualdade jenuina. Ho ratifika ka asede CEDAW, Estadu sira kompromete sira-nia an hodi foti medida lubuk ida atu hakotu diskriminasaun ho forma hotu-hotu hasoru feto sira, inklui atu: Inkorpora prinsípiu igualdade entre mane no feto sira iha sira-nia sistema legál 39 Rekomendasaun Jerál Nú. 28 kona-ba obrigasaun fundamentál sira husi Estadu parte sira tuir artigu 2 husi Konvensaun, tinan-2010, parág. 3. 40 Ibid; parág.. 5. 41 CEDAW; artigu 1. Promove no Proteje Feto no Feto-oan sira-nia Direitus Umanus: Manuál ba Instituisaun Nasionál sira Direitus Umanus nian 31

Select target paragraph3