tebetebes feto-oan sira-nia direitus. Feto-oan sira sofre violasaun direitus umanus barabarak hanesan feto (adultu) sira. Ho oin-hanesan, lei, polítika no prátika sira ne’ebé halo diskriminasaun hasoru feto sira sei ho inevitavel inklui no afeta feto-oan sira. Maske nune’e, feto-oan sira sai sujeitu ba vulnerabilidade espesiál sira ne’ebé reflete sira-nia seksu, no mós vulnerabilidade sira-ne’ebé hamutuk (hamaluk) ho sira-nia infánsia (otas sei ki’ik). Kazamentu iha otas-ki’ik, diskriminasaun iha edukasaun no prátika tradisionál perigoza sira sai nu’udar ezemplu husi violasaun sira hasoru direitus umanus ne’ebé partikularmente relevante ba feto-oan sira-nia moris. Manuál ida-ne’e mós konsidera importante katak “negósiu hanesan baibain” sei la sufisiente atu fó progresu ba feto no feto-oan sira-nia direitus. Kondisaun marjinalizasaun naruk husi feto sira-nia direitus umanus iha sistema direitus umanus internasionál, hanesan deskreve tiha ona iha Kapítulu 1, sai nu’udar ezemplu ida husi kondisaun ne’e. Hodi kontribui ba mudansa ida jenuina (loloos), maka INDU sira presiza foti hakat/medida sira pró-ativa no “armoniza” feto no feto-oan sira-nia direitus umanus no abordajen jéneru (gender approach) ba iha sira-nia serbisu. Tuir Sekretáriu-Jerál Nasoins Unidas nia esplikasaun, katak : Korrente prinsipál husi abordajen sira direitus umanus durante tempu naruk bazeia ba supozisaun (prezunsaun) katak norma sira direitus umanus nian sai neutrál haree ba jéneru ka jéneru la afeta direitus umanus. Maske nune’e, dezekilíbriu husi podér estruturál sira entre feto no mane sira, natureza sistémiku husi diskriminasaun hasoru feto sira no feto sira-nia auzénsia jerál iha kriasaun ba lei no prosesu sira implementasaun nian kontinua reflete mane sira-nia esperiénsia ho desproporsionadu no esklui feto sira-nia esperiénsia. Dezekilíbriu sira-ne’e mós influensia koñesimentu internasionál ne’ebé jeralmente hetan konkorda tiha ona iha lei direitus umanus nian, ne’ebé ninia estrutura no substánsia bele aprezenta ka prezerva obstákulu sira ba igualdade feto sira-nian. Norma substantiva barak husi lei internasionál hetan define relasiona ho mane sira-nia esperiénsia no espesifika iha termu sira violasaun diskreta (ho karakterístika rasik) sira hasoru direitus iha área públika. Aleinde ne’e, inatensaun (falta atensaun) ba feto sira-nia direitus ne’ebé ho interese importante iha lei no prátika direitus umanus internasionál, durante ne’e, kauza ona negasaun no rejeisaun ne’ebé borus ba feto sira-nia direitus, liuliu iha nivel privadu. Fatór sira-ne’e, durante ne’e, kauza feto sira ladún goza sira-nia direitus umanus katak, iha ninia abut, iha esplikasaun sira espesífika relasiona ho jéneru. Foku ida kona-ba jéneru rekoñese katak feto sira-nia estadu dezigualdade ne’e bazeia, no mantein nafatin, ba estrutura sira husi dezigualdade no diskriminasaun sistémika hasoru feto sira. Padraun husi sasukat iha realizasaun ba igualdade feto nian la’ós padraun igualdade mane nian daudaun ne’e, ne’ebé simplesmente sai hanesan reafirmasaun ida husi status quo. Di’ak liu maka, prevee padraun igualdade foun ida bazeia ba rekonsiderasaun (revizaun foun) ba supozisaun sira daudaun ne’e …7 INDU nia kompromisu ba feto sira-nia direitus umanus INDU sira iha rejiaun Ázia-Pasífiku afirma tiha ona katak promosaun no protesaun ba feto no feto-oan sira-nia direitus umanus sai nu’udar prioridade ida ba sira.8 Ezemplu sira husi inovasaun no boa-prátika ne’ebé inklui iha Manuál ida-ne’e maka sai sasin ba serbisu importante ne’ebé INDU barabarak halo hela iha área ida-ne’e. 7 Integra perspetiva jéneru ba iha serbisu husi Nasoins Unidas nia órgaun tratadu sira ba direitus umanus, HRI/MC/1998/6, parág. 18-19. 8 OHCHR, Survey kona-ba Instituisaun Nasionál Direitus Umanus: Relatóriu kona-ba rezultadu no rekomendasaun sira husi kestionáriu ida-ne’ebé aprezenta ba INDU sira iha mundu tomak, tinan-2009, pájina 48. Porfavór haree mós A/HRC/23/L.15, liuliu parág. 21-24. Promove no Proteje Feto no Feto-oan sira-nia Direitus Umanus: Manuál ba Instituisaun Nasionál sira Direitus Umanus nian 12

Select target paragraph3